BIBLIOPOLIS http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis <p>Revista de biblioteconomie, ştiinţe ale informării și de cultură „BiblioPolis” este o publicaţie a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău. Fondată în anul 2002, revista apare trimestrial, fiind susținută din bugetul Primăriei Municipiului Chișinău.</p> en-US bibliopolisbm@gmail.com (Ivan Pilchin) bibliopolisbm@gmail.com (Genoveva Scobioală, secretar general de redacție) Tue, 27 Apr 2021 00:00:00 +0000 OJS 3.1.2.4 http://blogs.law.harvard.edu/tech/rss 60 BIBLIOTECA DIFERENȚELOR http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/601 <p>&nbsp; &nbsp;Suntem diferiți.</p> <p>&nbsp; &nbsp;A fi diferit de Celălalt este un dat și un drept, asemănător dreptului la libertate sau la viață. Diferența presupune unicitate și irepetabilitate, autenticitate și originalitate. Conștientizarea diferenței și, cu atât mai mult, perceperea acesteia drept o valoare, nu este însă un lucru gratuit. Acceptarea Celuilalt, responsabilitatea, solidaritatea, unitatea și dialogul care rezultă din această deschidere sunt semne ale civilizației, ale culturii înalte, ale educației cu adevărat umaniste.</p> Ivan PILCHIN, redactor-șef Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/601 Wed, 21 Apr 2021 18:14:09 +0000 XENOLOGIA – O NOUĂ ȘTIINȚĂ A STRĂINULUI http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/602 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;În cadrul studiilor culturale și filosofice (neunificate și neomogene) despre alteritate, s-a conturat o modalitate specială de a studia Celălalt și Străinul – xenologia (termenul propus de cercetătorul din Camerun Duala-M’bedy). Pornind de la germanistică interculturală ca știință a străinului, abordarea xenologică este centrată pe un om nomad, neintegrat, limitat, neidentificat. Considerat de unii cercetători o metodă, de alții o știință, xenologia, spre deosebire de studiul alterității în toate formele sale, nu se referă la o simplă diferențiere, ci la elementul care este contrar și contradictoriu poziționat între ipseitate și alteritate.</p> <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp; Within the cultural and philosophical studies (not unified and homogeneous) about otherness there had been outlined a special way of studying the Other and the Foreigner – xenology (the term proposed by the researcher from Cameroon Duala-M’bedy). Moving away from the Intercultural German Studies as the science of the Foreigner, the xenological approach is centered on the nomad, non-integrated, limited, unidentified human. Considered by some researchers a method, by the others a science, xenology, unlike the study of otherness in all its forms, doesn’t relate to a simple differentiation, but to the element that is contrary and contradictory positioned between the ipseity and otherness.</p> Maria PILCHIN, șefa Bibliotecii Centrale a BM Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/602 Wed, 21 Apr 2021 18:19:34 +0000 TOPOGRAFII LITERARE ALE ORAȘULUI CHIȘINĂU ÎN TEXTELE „PACTIZÂND CU DIAVOLUL” DE AURELIU BUSUIOC, „EVREII” ȘI „VILA” DE NICOLAE ESINENCU http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/603 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;În acest articol, am analizat spațiul urban al Chișinăului, modelat literar nu doar din perspectiva comunității fuzionale, dar și a singularității gânditoare, care mereu redefinește locurile ce îi marchează traseul său destinal, a identității colective, multietnice, reflectând drama istorică a societății citadine din Basarabia. Discursurile literare Pactizând cu diavolul de Aureliu Busuioc și Evreii și ciclul de memorii Vila de Nicolae Esinencu au reflectat Chișinăul sovietic ca spațiu de socialitate schimbătoare și teatru politic, istorico-social, formator de sensuri variate geocritice. Fiecare autor reușește să construiască propria viziune inedită a personajelor, povești individuale, în funcție de trăirea lor, și dezvăluie diferite perioade de dezvoltare ale orașului Chișinău, diverse tipuri de comportament în fața timpului cronologic prin originale modalități de structurare a toposului citadin cu identitate istorică în schimbare: identitatea de târg provincial, capitală a guberniei, capitală a republicii sovietice.</p> <p>&nbsp; &nbsp; The subject of analysis in this study is the Chișinău urban space modelled fictionally from the perspective of the fusion community, but also from the thinking singularity, which always redefines the places that mark its destiny route, the collective and multiethnic identity that reflects the historical drama of the city society in Bessarabia. The literary discourses “Pactizing with the devil” by Aureliu Busuioc, “Jews” and “Villa” by Nicolae Esinencu revealed the Soviet Chișinău as a space of changing sociality and political theatre, historical-social forming of varied geocritical meanings. Each author manages to build his own unique vision of the characters, individual stories, according to their life, reveals different development periods of the Chișinău city and different types of behaviour in front of the chronological time through original ways of structuring the urban topos with changing historical identity: identity of provincial fair, capital of the province, capital of the Soviet republic.</p> <p>&nbsp;</p> Ludmila ȘIMANSCHI, cercetător științific coordonator, șef de sector, Laboratorul de Cercetări literare al Bibliotecii „Onisifor Ghibu” Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/603 Wed, 21 Apr 2021 18:32:01 +0000 PERENITATEA UNUI MOTIV LITERAR: COBORÂREA ÎN INFERN http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/604 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp; Infernul reprezintă pentru omul creștin o zonă sumbră a „lumii de dincolo”. Modul în care este prezentat acest pol al celeilalte lumi de către fețele bisericești îl îndeamnă să realizeze numai fapte bune, să se căiască de cele rele săvârșite cu sau fără voie. Răutatea, indiferența, lăcomia, avariția sunt atribute omenești înfierate din cele mai vechi timpuri atât în literatură, cât și în realitatea de zi cu zi. Dar, cu toate acestea, omul, în speță ființă duală, nu reușește întotdeauna să se depărteze de aceste trăsături ce-i pătează existența. Știm din Biblie că Răul exercită asupra ființei omenești o atracție mult mai mare decât Binele, episodul căderii în păcat fiind antologic în acest sens.</p> Emilia GRIGORAȘ (IOSUB), doctorandă în filologie, USM Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/604 Wed, 21 Apr 2021 18:39:08 +0000 REVENIREA LUI IVAN TURBINCĂ http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/605 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;În articolul de față autoarea emite o ipoteză despre originea etnică a personajului principal al poveștii Ivan Turbincă. Ea pornește de la lucrările cercetătorilor români, ruși, francezi, germani care au studiat creația lui Ion Creangă și au remarcat originalitatea scrierilor sale bazate pe realism, poveștile lui rămânând a fi niște autentice nuvele din viața rurală. Personajul principal ține de un mai vechi subiect răspândit în toată Europa, dar având propria sa coloratură națională. Autoarea consideră narațiunea cu Ivan Turbincă drept o peripeție a unui moldovean care, fiind soldat în armata țaristă, la apusul vieții este în căutarea unui rost al său.</p> <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;In this article the author issues a hypothesis about the ethnic origin of the main character of the fairy tail Ivan Turbincă. She starts from the works of Romanian, Russian, French, German researchers who studied the creation of Ion Creangă and noticed the originality of his writings based on realism, his fairy tails remaining some authentic short stories from rural life. The main character is related to an older subject spread throughout Europe, but with its own national color. The author considers the narration with Ivan Turbincă as an adventure of a Moldovan who, being a soldier in the tsarist army, at the end of his life is looking for a purpose of his own.</p> Miroslava METLEAEVA, dr. ,Institutul de Filologie Română „B.P. Hasdeu” Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/605 Wed, 21 Apr 2021 18:45:49 +0000 ABORDAREA BAZATĂ PE PROCES – ESENȚA MANAGEMENTULUI CALITĂȚII DOCUMENTAT http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/606 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Articolul este focusat pe aplicarea sistemului de management al calității în bibliotecă. Sunt prezentate aspectele de implementare a calității în conformitate cu cerințele standardului SM EN ISO 9001:2015 „Sisteme de management al calității. Cerințe”. Accentul prioritar se pune pe gândirea bazată pe proces utilizând ciclul Plan-Do-Check-Act. Fiecare etapă este analizată prin prisma principiilor calității. De asemenea, în articol este specificată metodologia de elaborare a informației documentate prin aplicarea diagramei SIPOC și a hărții proceselor.</p> <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp; The article focuses on the application of the quality management system in the library. The aspects of quality implementation are presented in accordance with the requirements of the standard SM EN ISO 9001: 2015 “Quality management systems. Requirements”. Priority is given to process-based thinking using the Plan-Do-Check-Act cycle. Each stage is analyzed in terms of quality principles. The article also specifies the methodology for preparing the documented information by applying the SIPOC diagram and the process map.</p> Tatiana COȘERI, director adjunct BM Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/606 Wed, 21 Apr 2021 18:52:19 +0000 SUB SEMNUL MIRĂRII: POEZIA LUI IONEL SIMOTA LA CENACLUL LITERAR „MAGIA CUVÂNTULUI” http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/611 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Pe unda Zilei Naționale a Culturii, la 16 ianuarie, Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu” a găzduit un eveniment inedit: lansarea cărții Sentimente cu păsări (II) Mirări (Editura Magic Print, 2019) semnată de Ionel Simota, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov. A fost o zi deosebită, în aer mai perpetua mireasma colindelor, pretutindeni vibrau emoții eminesciene, iar la Cenaclul literar „Magia Cuvântului” domina o atmosferă plină de Poezie și Spirit românesc.</p> Raisa PINTEAC, profesoară de limba și literatura română, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, or. Telenești, Veronica POSTOLACHE, profesoară de limba și literatura română, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, or. Telenești Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/611 Tue, 27 Apr 2021 11:28:52 +0000 CONFERINȚĂ ȘTIINȚIFICĂ OMAGIALĂ „INTERPRETA MARIA CEBOTARI: 110 ANI DE LA NAȘTERE” http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/613 <p>&nbsp; &nbsp; Argument: Articolul reflectă unul din pașii care contribuie la revenirea acasă, la baștină, a Mariei Cebotari, cântăreață de operă română, una dintre cele mai mari soprane din lume în anii ’30-’40 ai secolului trecut. Născută la Chișinău, pe timpul guvernării Imperiului Rus, a plecat în Europa pe timpul României Mari, în împrejurări care au avut tangență cu talentul ei de interpretă, făcându-se cunoscută în corul Catedralei din Chișinău și la școala unde a învățat, uimind lumea cu arii din Tosca și Aida. Maria Cebotari a concertat în sălile teatrelor de operă și balet din marile orașe ale Europei, a jucat roluri de excepție în filmele muzicale ale regizorilor notorii de atunci, a activat tot atât de intens și în perioada războiului. Ea ne-a dus faima poporului nostru în întreaga lume. În 1937, la cinematograful Odeon din Chișinău, a fost prezentat filmul Fata în alb în care Maria Cebotari juca rolul Danielei. Acesta a fost debutul ei în cinematografie. Dar n-a mai putut să revină la baștină în pofida evenimentelor care s-au derulat în Europa anilor ’40, aducându-i-se învinuiri grave din partea regimului sovietic. Numele Mariei Cebotari a fost interzis pentru băștinași, astfel încât să nu-i cunoaștem nici originea și nici opera de creație. Acest lucru a fost împotriva ființei și a legii omenești, deoarece descoperirea Mariei Cebotari pentru basarabeni a început chiar după trecerea ei în neființă. Înregistrările sonore au trecut hotarul, astfel încât pentru tinerii anilor ’60 numele ei a devenit o enigmă. Pas cu pas, au început cercetările, deplasările, schimbul de corespondență cu oamenii care au cunoscut-o. Maria Cebotari revine prin amintiri, cronici și imagini, în primul studiu monografic, editat în 1999, de muzicologul, doctor în studiul artelor Aurelian Dănilă. Un alt pas în cunoașterea celebrei Maria Cebotari acasă a fost proiectarea, în premieră, în anul 2004, a filmului documentar-artistic Aria, în regia lui Vlad Druc, după scenariul lui Dumitru Olărescu.</p> Anastasia MOLDOVANU, șef, Biblioteca de Arte „T. Arghezi” Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/613 Tue, 27 Apr 2021 11:38:59 +0000 BOGDAN PETRICEICU HASDEU – IULIA HASDEU: FILIAȚIE ȘI ADORAȚIE http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/607 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Puține sunt cazurile, mai ales în literatura română, acelea în care un tată genial are un urmaș așijderea. Relevante sunt cele ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu și fiica lui, Iulia Hasdeu, precum și Ion Luca Caragiale și fiul său nelegitim, Mateiu Caragiale. Dacă în ultimul caz, relația tată – fiu a fost una a convulsiilor și a idiosincraziilor esențiale, în cazul familiei Hasdeu, lucrurile au stat cu totul altfel, cu atât mai mult cu cât aceasta a căpătat aura unui mit dus dincolo de hotarele simplei existențe biologice.</p> Felician POP, scriitor, publicist (România) Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/607 Wed, 21 Apr 2021 18:56:09 +0000 IEȘIREA DIN UITARE, SAU POEMUL DRAMATIC AL UNUI ARTIST http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/619 <p>&nbsp; &nbsp; Binecunoscutul scriitor Ion Anton vine în fața Cititorului cu un nou roman – Ieșirea din uitare (Chișinău: Lumina, 2019) care, în viziunea exegetului Tudor Palladi ,,[…] deschide nu numai un nou făgaș în creația personală a autorului (de valorificare a operei unui mare/celebru înaintaș, unui muzician paneuropean în adevăr, cum este Eugeniu Coca, neuitatul compozitor și instrumentalist de odinioară), dar punctează și spațializează totodată un domeniu spiritual lăsat în umbra uitării, abandonat, vorba vine, dintr-un capriciu al sorții”.</p> Vitalie RĂILEANU, directorul Filialei „O. Ghibu”, critic literar Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/619 Tue, 27 Apr 2021 12:18:49 +0000 O REBELĂ ANTI-BOLȘEVICĂ OMORÂTĂ LA SOLOVEȚK http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/617 <p>&nbsp; &nbsp; Este vorba de un text nu prea mare ca volum, scris de Evghenia Iaroslavskaia-Markon cu puțin timp înainte de împușcarea ei de către cekiști, pe insula Solovețk, la 20 iunie 1931. Cartea recenzată are un Cuvânt-înainte („O viață incredibilă”), semnat de dna Alina Pavelescu (pp. 5-10), o Prefață, semnată de Olivier Rolin (pp. 11-17), textul propriu-zis, intitulat „Autobiografia mea”, scris de Evghenia Iaroslavskaia-Markon (pp.19-96), Anexe (pp. 99-118) și Postfață, redactată de dna Irina Flige, directoarea Centrului de cercetare și informare, Asociația „Memorial” din Sankt- Petersburg (pp. 118-138).</p> Anatol PETRENCU, Dr. hab Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/617 Tue, 27 Apr 2021 12:08:15 +0000 CU ALEXANDRU MORARU, PRIN CATACOMBELE ISTORIEI http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/618 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Spuneam cândva că nu sunt multe cărțile pe care, odată luate în mână, să nu le poți lăsa până nu întorci ultima lor filă. Iată că acest lucru s-a întâmplat și cu ampla lucrare a diligentului și curajosului istoric Alexandru Moraru. Avem în față, așadar, o carte deosebită, care adună între coperțile ei atât articole pe teme de istorie (mai mult sau mai puțin recentă) a mult încercatei provincii românești dintre Prut și Nistru, cât și materiale ținând de o monografie a satului natal, Jevreni, dar și a orășelului Criuleni, evocări ale unor personalități și a unor adevărați eroi ai luptei pentru Unire / Reunire / Reîntregire, precum și câteva texte reflectând opinii ale autorului referitoare la viața social-politică de după 1990 în Republica Moldova, articole publicate în presa din stânga ori din dreapta Prutului.</p> Vasile FLUTUREL, scriitor, publicist (Iași, România) Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/618 Tue, 27 Apr 2021 12:12:18 +0000 ZESTREA SPIRITUAL-ETNOGRAFICĂ A SILVIEI ȘARANUȚĂ http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/614 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp; Născută la 12 iulie 1937 în orașul Bălți. În 1954, odată cu încheierea studiilor medii, este admisă la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Chiar din primul an de studii, patru ani la rând, se specializează în etnografie, participând în expedițiile arheologice și etnografice ale Academiei de Științe a Moldovei. După obținerea licenței, în 1959, este angajată în calitate de colaborator științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, acesta numindu-se atunci Muzeul de Stat de Studiere a Ținutului Natal din RSSM. Calea profesională de aproape șase decenii a Silviei Șaranuță n-a cunoscut nicio curbă. După trei ani de muncă, devine șefa Secției de Etnografie. Este fondator al mai multor muzee și expoziții din țară și după hotarele ei, între acestea înscriindu-se Muzeul „A.S. Pușkin” din satul Dolna (raionul Nisporeni), Muzeul meșteșugurilor artistice din satul Ivancea (raionul Orhei), prima expoziție de etnografie Cultura materială și spirituală a poporului moldovenesc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. A publicat peste 70 de studii și articole pe teme etnografice în reviste și ziare de mare popularitate: Moldova, Femeia Moldovei, Literatura și Arta, precum și peste 20 de articole, comunicări în Anuarul Muzeului de Istorie, Buletinul Științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Este autoare a 12 cărți, ghiduri, pliante de specialitate și a două scenarii de filme documentare: Pasionații (despre Muzeul din s. Văsieni, r-nul Ialoveni) și Taină de lumină și de dor (despre țesătoarele de covoare din s. Sadova, r-nul Călărași). Pentru activitate prodigioasă, în anul 2004 i se conferă titlul onorific Om Emerit.</p> Raia ROGAC Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/614 Tue, 27 Apr 2021 11:46:51 +0000 ЗА СТОЛИКОМ В «LIBRARY CAFE» – МИРОСЛАВА МЕТЛЯЕВА http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/612 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;В 2020 году Библиотека им. Ицика Мангера предложила своим пользователям новую, семнадцатую по счету услугу. В Год чтения, объявленный в этом году в Республике Молдова, услуга «Library cafe» позволит пригласить за столик в кафе не только поэтов, прозаиков и публицистов, но также ученых, театральных деятелей и просто интересных людей, которые расскажут о себе, о своем творчестве, о своих любимых кни- гах, о времени в котором они жили и живут. Встречи будут проходить ежемесячно, а их посетителями могут быть все ка- тегории пользователей старше 16 лет.</p> Татьяна ИСКИМЖИ, Библиотека им. И. Мангера Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/612 Tue, 27 Apr 2021 11:33:38 +0000 MIHAI EMINESCU – STEA MEREU INCANDESCENTĂ A NEAMULUI http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/610 <p>&nbsp; &nbsp; Din genialele spuse ale poetului Mihai Eminescu: „Nu putem porunci timpului să stea pe loc, nici putem face ca evenimentele să încremenească cel puțin, câteva ceasuri împrejuru-ne, ca să le putem fotografia, căci ele-și urmează cursul lor necontenit, puțin păsându-le dacă ne dor sau ne bucură. În zadar minutarul ceasornicului ar sta pe loc: timpul curge alături de el, și numai omul, având în față ziua de azi, eternul prezent, pune pietre de hotare între lucrări ce au trecut pentru totdeauna și fixează pe orizontul negru al viitorului dorințele sale ca ținte luminoase, uneori de-a pururea neajunse”.</p> Larisa ARSENI, Maestru în Artă, bibliotecar Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/610 Tue, 27 Apr 2021 03:57:09 +0000 „M-AM SIMȚIT ATÂT DE BINE LUCRÂND PRINTRE CĂRȚI, ÎNCÂT APROAPE UITASEM NECAZURILE DE SCRIITOR INTERZIS…” http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/608 <p><strong>Scurt breviar biografic </strong></p> <p>&nbsp; &nbsp; Ana Blandiana (Otilia Valeria Coman) s-a născut la 25 martie 1942, la Timișoara, în familia preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord, în 1944, familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună – Catedrala Ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România, preotul Coman a fost arestat ca „dușman al poporului”.</p> editor Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/608 Wed, 21 Apr 2021 19:02:25 +0000 LANSAREA CELEI DE-A XVII-A EDIȚII A PROGRAMULUI DE LECTURĂ „CHIȘINĂUL CITEȘTE” http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/609 <p>&nbsp; &nbsp; &nbsp;De 17 ani, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, lansează, în luna februarie, tradiționalul Program de lectură „Chișinăul citește”. Ediția curentă a fost aliniată Zilei Internaționale a Cititului Împreună. Ca și în ultimii ani, de când amintitul program s-a extins de la o carte de lectură la trei, acestea sunt direcționate către trei categorii distincte de cititori. Astfel, până în toamnă, copiii – utilizatorii filialelor BM și nu numai (dacă vor fi cititori pasionați de lectură și din alte localități ale Republicii Moldova, organizatorii, cred, îi vor accepta cu drag) – sunt îndemnați să citească o carte frumos ilustrată Moldița-Crăița și Zimbrișor-Cornișor de pe muntele Dor de Viorica Covalschi. Pentru adolescenți a fost desemnat romanul Un strigăt pe Nistru de Gheorghe Budeanu, nașul de includere a acestei cărți în Programul de lectură „Chișinăul citește” fiind chiar subsemnata; am recomandat-o după o lectură agreabilă. Pe lângă o impresionantă poveste de dragoste, romanul conține un bogat substrat documentar despre istoria noastră recentă și este o misiune de onoare ca tinerii s-o cunoască. Ultimul volum – Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici de Dumitru Crudu este adresat cititorilor adulți.</p> Raia ROGAC Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/609 Wed, 21 Apr 2021 19:06:40 +0000 HOLOCAUST – O TRAGEDIE A UMANITĂȚII http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/615 <p>&nbsp; &nbsp; Holocaustul nazist și Gulag-ul sovietic au făcut împreună zeci de milioane de victime. Fiecare – din rațiuni proprii și prin metode diferite. Naziștii au ucis oameni pe care-i considerau inferiori și de care nu se simțeau în niciun fel responsabili, în timp ce sovieticii și-au omorât și persecutat cetățenii proprii în virtutea unei utopii. Cele două fenomene, produse ale totalitarismului, au marcat un punct de cotitură în istorie, momentul în care oamenii au încetat să mai fie persoane, devenind cifre în cadrul unor statistici sau al unor cote și planuri de îndeplinit.</p> Larisa ARSENI, Maestru în Artă, bibliotecar Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/615 Tue, 27 Apr 2021 11:59:28 +0000 ТЕМА ХОЛОКОСТА В ПРОИЗВЕДЕНИЯХ ГЮНТЕРА ГРАССА http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/616 <p>&nbsp; &nbsp; Гюнтер Грасс (1927-2015) был одним из самых извест- ных авторов послевоенной немецкой литературы. Его наи- более важные работы включают в себя так называемую Дан- цигскую трилогию, то есть романы Жестяной барабан (Die Blechtrommel, 1959) и Собачьи годы (Hundejahre, 1963), а также повесть Кошки-мышки (Katz und Maus, 1961). Творче- ство и роль Грасса, как писателя и политического интеллек- туала, были и остаются предметом обширных исследований, а также интереса со стороны средств массовой информации в Германии и за ее пределами. Центральной мотивацией его творчества была потеря родного Данцига и столкновение с национал-социалистическим прошлым, которое много раз отражалось в его работах. Он был политически активен и в течение длительного времени участвовал в предвыборных кампаниях СДПГ и зеленых. Книги Гюнтера Грасса были пе- реведены на многочисленные языки и частично экранизиро- ваны. Он был удостоен множества литературных наград, а в 1999 году получил Нобелевскую премию по литературе.</p> Валентина ТУРВИНЕНКО, Библиотека им. И. Мангера Copyright (c) 2021 BIBLIOPOLIS https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 http://ojs.hasdeu.md/index.php/bibliopolis/article/view/616 Tue, 27 Apr 2021 12:03:18 +0000