GHEORGHE MARIN ȘI DORUL SĂU DE DACIA

Abstract

      Dacia, dacii, Daciada… – cuvinte, la a căror rostire în interiorul nostru profund pornesc frământări febrile, nostalgii luminoase, regrete târzii. Și, bineînțeles, simțim cu toți porii corpului nostru, material și spiritual, revelatoarea muzică a cântecului din perioada Renașterii noastre Naționale – Dacii…: „…Dacii. / Se-ntorc din luptă dacii / Pe armăsari focoși nepământești. […] Dacii. / Vin cu izbândă dacii / Vestind a libertate și triumf…” Cutremurătoarele cuvinte din poezia Dacii, scrisă, cu atâta sinceritate și dor de trecutul nostru istoric, de către remarcabilul Tudor Țărnă, ne fac să vibrăm spiritual pe aceeași lungime de undă cu măreții și vitejii noștri strămoși.