EXPRESIA „CULTURA INFORMAȚIEI”: RELEVANȚĂ, PROBLEME

Abstract

       Cultura informaţiei este o expresie, un concept nou în devenire, încă neclar, este un subiect pentru mai multe interpretări printre care am „navigat” în căutarea unei unităţi imposibile.

      Acest concept vine în urma celui de„Societate a Informaţiei”, furându-i din populari- tate, şi se plasează lângă cel al„Societăţii Cunoaşterii” (Chante A. 2009).

      În acest context informaţia este efemeră, volatilă pentru a rămâne pe mai mult timp în societate, cunoştinţele trebuie să-i asigure o bază stabilă şi cultura (pe care o partajăm) pare mai seducătoare şi prietenoasă pentru utilizator decât societatea (căreia îi aparţi- nem).

     Termenii „cultură” şi „informaţie” sunt polisemantici şi se unifică în această formulă a geometriei variabile, am putea spune, cu faţete, operând cu un vocabular familiar docu- mentariştilor, formulă în care se confruntă problemele de ordin epistemologic, strategic, identitar, instituţional, politic şi economic, după cum reiese din comunicarea lui M. Wol- ton. Semnificaţiile sunt numeroase, combinaţiile sunt în număr şi mai mare.