O BIBLIOTECĂ DEVENITĂ SIMBOL AL ATRACȚIEI POLILOR

Abstract

     Am citit undeva despre un interesant fenomen: atracţia polilor, atracţia extremităţilor unui întreg, ale unui tot cultural, spiritual, etnic. Acad. Mihai Cimpoi, referindu-se la volumul de studii Lumini modelatoare: Legături literar-spirituale între Moldova (Basarabia) şi Transilvania (Chişinău - Bucureşti, 2002), vorbea despre „atracţia marginilor arealului etno-cultural românesc", mai precis, despre nişte relaţii deosebit de strînse între două margini concrete, Moldova, inclusiv Basarabia (ulterior R. Moldova) şi Transilvania. Aceste interferenţe, deosebit de fructuoase, pot fi ilustrate prin numeroase exemple. Suficient să ne referim la rădăcinile ardelene ale lui Mihai Eminescu sau Ion Creangă, la activitatea iluministă a transilvăneanului Onisifor Ghibu la Chişinău, în anii de restrişte şi de glorie 1917-1918 sau la impresionanta activitate păstorească a basarabeanului Antonie Plămădeală, ajuns mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului. Un exponent strălucit al acestor relaţii a fost distinsul cărturar de la Cluj Traian Brad, graţie căruia la Chişinău, încă pe cînd exista URSS, a fost deschisă o primă bibliotecă publică românească - „Transilvania" din sectorul Ciocana.