ZESTREA SPIRITUAL-ETNOGRAFICĂ A SILVIEI ȘARANUȚĂ

Ofrandă Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală

Abstract

      Născută la 12 iulie 1937 în orașul Bălți. În 1954, odată cu încheierea studiilor medii, este admisă la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Chiar din primul an de studii, patru ani la rând, se specializează în etnografie, participând în expedițiile arheologice și etnografice ale Academiei de Științe a Moldovei. După obținerea licenței, în 1959, este angajată în calitate de colaborator științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, acesta numindu-se atunci Muzeul de Stat de Studiere a Ținutului Natal din RSSM. Calea profesională de aproape șase decenii a Silviei Șaranuță n-a cunoscut nicio curbă. După trei ani de muncă, devine șefa Secției de Etnografie. Este fondator al mai multor muzee și expoziții din țară și după hotarele ei, între acestea înscriindu-se Muzeul „A.S. Pușkin” din satul Dolna (raionul Nisporeni), Muzeul meșteșugurilor artistice din satul Ivancea (raionul Orhei), prima expoziție de etnografie Cultura materială și spirituală a poporului moldovenesc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. A publicat peste 70 de studii și articole pe teme etnografice în reviste și ziare de mare popularitate: Moldova, Femeia Moldovei, Literatura și Arta, precum și peste 20 de articole, comunicări în Anuarul Muzeului de Istorie, Buletinul Științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Este autoare a 12 cărți, ghiduri, pliante de specialitate și a două scenarii de filme documentare: Pasionații (despre Muzeul din s. Văsieni, r-nul Ialoveni) și Taină de lumină și de dor (despre țesătoarele de covoare din s. Sadova, r-nul Călărași). Pentru activitate prodigioasă, în anul 2004 i se conferă titlul onorific Om Emerit.